14 mai 2007, 12:00

ACTIVITATEA CONSILIULUI SUPERIOR AL PUTERII JUDICIARE ÎN DOMENIUL APĂRĂRII INDEPENDENȚEI JUSTIȚIEI

raport de monitorizare ianuarie-aprilie 2007

Versiunea completă, în format .pdf, în secțiunea Download

INTRODUCERE

Potrivit art. 1, alin.1 din Legea nr. 317/2004, republicată, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este garantul independenței justiției. Legea nr. 303/2004, republicată, privind statutul judecătorilor și procurorilor consacră, ca obligație pentru CSM și ca drept pentru judecător sau procuror, apărarea acestora din urmă împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independența sau imparțialitatea, ori le-ar putea crea suspiciuni cu privire la acestea. Astfel, potrivit art. 75 alin. (1) „Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul și obligația de a apăra judecătorii și procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independența sau imparțialitatea sau le-ar crea suspiciuni”. Iar conform art. 75 alin. (2) „Judecătorii sau procurorii care consideră că independența și imparțialitatea lor sunt afectate în vreun fel de acte de imixtiune în activitatea lor profesională se pot adresa Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a dispune măsurile ce se impun, potrivit legii”. Legea nr. 317/2004, republicată, reia aceste prevederi, adăugând și ipoteza apărării reputației profesionale a judecătorilor și procurorilor, la sesizarea din oficiu a CSM, sau la cerere.

Standardele internaționale în domeniul independenței justiției impun stabilirea posibilității de a sesiza o instanță independentă dacă este încălcată independența personală a judecătorului sau a sistemului judiciar în ansamblu. Acest organism independent din România este CSM, care, inclusiv la nivel constituțional, a fost recunoscut drept garant al independenței justiției. Importanţa deosebită a independenţei justiţiei în statul de drept presupune ca acest organ să aibă posibilitatea de a dispune de mijloace eficiente de apărare a independenţei, imparţialităţii sau reputaţiei profesionale a judecătorilor şi procurorilor.

METODOLOGIE

Prezenta cercetare sintetizează activitatea Consiliului Superior al Magistraturii în perioada ianuarie-aprilie 2007 în ceea ce privește cea mai importantă atribuție a acestei instituții – garantarea independenței justiției – sub aspectul concret al apărării independenței, imparțialității și reputației profesionale a judecătorilor și procurorilor. Ca metodă de lucru s-au folosit cu precădere resursele disponibile pe pagina de internet a CSM. Din acest punct de vedere, trebuie subliniat că hotărârile pronunțate de CSM sunt ușor accesibile, precum și materialele care conțin ordinea de zi a ședințelor plenare. Indicatorii asupra cărora ne-am oprit sunt cantitativi (număr de cazuri soluționate de CSM), de conținut (situații constatate a fi încălcări ale independenței, imparțialității sau reputației profesionale), precum și de eficiență (modalități concrete de apărare a independenței, imparțialității sau reputației profesionale).

1. Analiza cantitativă. În perioada analizată, CSM a soluționat un număr de 9 dosare care vizează încălcarea independenței, imparțialității sau reputației profesionale. Dintre acestea, un număr de 2 cazuri au vizat afectarea independenței, iar restul de 7 cazuri au avut ca obiect afectarea reputației profesionale.

Toate cazurile soluționate de CSM au fost făcute la sesizarea judecătorilor sau procurorilor, neexistând niciun caz în care CSM să fie sesizat din oficiu pentru a apăra independența, imparțialitatea sau reputația profesională. Subiecţii sesizării au fost 1 procuror şi 12 judecători .

2. Analiza de conținut
3. Într-un număr de 3 cereri a fost invocată deteriorarea reputației profesionale, iar CSM a constatat prejudiciul adus acesteia prin publicarea de articole în presa scrisă, fie în cadrul unei campanii de presă, fie izolat; în alte 2 cazuri, au fost indicate ca motive de încălcare a reputației existența unor declarații publice defăimătoare în emisiunile de televiziune. Într-un caz s-a constatat că reputația profesională a fost afectată prin recursuri repetate adresate instanței de judecată, cu conținut defăimător, iar într-un altul prin emiterea de către conducerea instanței a unor note interne prin care, în mod nejustificat, se constată neîndeplinirea unor obligaţii profesionale de către judecător.

1. În ceea ce privește cele două situații în care s-a constatat că a existat o încălcare a independenței judecătorului, acestea au vizat: – existența unei ingerințe în activitatea justiției a unui reprezentant al autorității executive, respectiv Autorității Electorale Permanente; – percepția asupra unor presiuni venite din partea Ambasadei Italiei și a Inspecției Judiciare a CSM în legătură cu soluționarea unui caz.

3. Analiza eficienţei mecanismului de apărare
4. a) Măsuri de redresare a încălcărilor de independență, imparțialitate și reputație profesională Potrivit art. 30, alin. 2 din Legea nr. 317/2004, în vederea remedierii încălcării independenței, imparțialității sau reputației profesionale, Consiliul Superior al Magistraturii poate dispune verificarea problemelor semnalate, publicarea rezultatelor acesteia, poate sesiza organul competent pentru a decide asupra măsurilor ce se impun sau poate dispune orice altă măsură adecvată, conform legii. Măsurile dispuse de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii în cele 9 cauze în care a constatat încălcarea independenței și reputației profesionale a judecătorilor sau procurorilor au fost următoarele:

În toate cazurile, s-a dispus comunicarea hotărârii celui care a formulat cererea (judecător, respectiv procuror);

În 2 cazuri comunicarea deciziei a fost dispusă de către Biroul de presă și relații publice al CSM;

Într-un caz, s-a dispus emiterea unei adrese în legătură cu faptele care s-au constatat că au prejudiciat reputația profesională a unui judecător, prin care petentul să fie informat asupra limitelor libertății de exprimare prevăzute de art. 30, alin.6 din Constituție;

1. b) Durata intervenției. Încălcarea independenței, imparțialității sau reputației profesionale, fiind de natură să încalce chiar și valoarea fundamentală a statului de drept care este independentă de justiție, ar necesita o capacitate de reacție imediată pentru a constata, înlătura și repara efectele faptelor în cauză. În tabelul următor, am evidențiat durata de reacție a CSM la data sesizării și data săvârșirii faptei.

Data săvârșirii faptei care a prejudiciat independența, imparțialitatea, reputația

Data sesizării către CSM

Data soluționării cererii

Se observă că durata medie de soluționare a unei cereri de apărare a independenței, imparțialității sau reputației profesionale a magistratului în cazurile analizate a fost de aproximativ 4 luni. Cel mai rapid, CSM a reactionat dupa 9 zile, și cel mai târziu, după 8 luni de la sesizare.

Concluzii

1) Cea mai importantă atribuție a CSM este aceea de a apăra independența justiției. Atât legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, cât și legea de organizare a CSM stabilesc obligația acestei instituții de a se sesiza din oficiu ori de câte ori există suspiciuni cu privire la încălcarea independenței, imparțialității sau reputației profesionale a judecătorilor sau procurorilor. Obligația este prevăzută și ca garanție pentru păstrarea independenței justiției în sine, și nu doar ca măsură de protecție specială a judecătorilor și procurorilor priviți individual. Dreptul judecătorilor și procurorilor de a sesiza CSM cu o cerere de apărare a acestor valori fundamentale este secundar, dar nu înlocuiește în niciun fel obligația sesizării din oficiu. Având în vedere frecvența materialelor de presă referitoare la activitatea profesională a judecătorilor și procurorilor, a diverselor declarații publice făcute de politicieni cu privire la activitatea instanțelor de judecată sau a judecătorilor și procurorilor, este surprinzător faptul că CSM nu a intervenit în nicio situație din oficiu pentru apărarea independenței, imparțialitatea sau reputația profesională, cu atât mai mult cu cât legea prevede această obligație chiar și numai pentru situația în care se creează simple suspiciuni cu privire la acestea.

2) Analiza cantitativă a relevat existenţa unei tendinţe de descreştere a numărului de cereri formulate de judecători sau procurori în vederea apărării independenţei, imparţialităţii sau reputaţiei. De exemplu, în aceeași perioadă a anului trecut, CSM a emis un număr de 12 hotărâri în aceeași chestiune, față de 9 în primul trimestru al anului 2007. Având în vedere că toate cele 12 hotărâri din 2006 au vizat cereri de apărare a reputației profesionale și comparând cu cele 7 cereri similare din 2007, rezultă o scădere cu 58,33%. Deși în cifre scăderea nu pare semnificativă, ea corespunde unui trend general, evidențiat prin compararea datelor la nivelul unui an calendaristic. Astfel, în cursul anului 2005 au fost înregistrate la CSM 40 astfel de cereri, în timp ce în 2006 numărul lor a scăzut la 35. Explicațiile pot fi diferite, dar cel mai probabil pare să fie cea a nemulțumirii judecătorilor și procurorilor cu privire la eficacitatea apărării reputației profesionale atunci când aceasta este încălcată.

3) CSM a început să fie sesizat prin cereri de apărare a independenței judecătorilor și procurorilor. Din acest punct de vedere, cele două hotărâri pronunțate pe acest subiect vin să definească mult mai clar noțiunea de „independență”, cazurile și modalitățile în care aceasta poate fi afectată, precum și limitele comportamentului permis în raport cu cerințele sale. Asta cu atât mai mult cu cât studiile recente arată că înșiși judecătorii și procurorii români nu definesc clar noțiuni precum „independența justiției” sau „independența judecătorilor”.

4 ) Cel mai îngrijorător aspect este lipsa caracterului efectiv al măsurilor dispuse de CSM pentru repararea sau înlăturarea efectelor create de încălcarea independenței, imparțialității sau reputației profesionale a judecătorilor sau procurorilor. Întreaga procedură se finalizează printr-o hotărâre care nu are alt scop decât publicarea ei pe site-ul CSM, într-un mod care nu asigură publicitatea acesteia în adevăratul sens al cuvântului. Acest lucru este cu atât mai grav cu cât majoritatea actelor de încălcare a reputației profesionale se realizează prin intermediul mass-media, realizându-se astfel o difuzare pe scară largă a materialelor defăimătoare. CSM nu utilizează în toate cazurile cea mai eficientă metodă de comunicare de care dispune, precum emiterea unui comunicat de presă pentru a asigura într-o mai mare măsură informarea publicului cu privire la faptele constatate. În această situație, există mari întrebări cu privire la eficiența reparării prejudiciului cauzat de încălcarea reputației unui judecător sau procuror. Din verificarea site-ului CSM rezultă că Biroul de Presă și Relații Publice a publicat un singur comunicat de presă privind admiterea unei cereri de apărare a reputației profesionale (Comunicat de presă – Apărarea reputației profesionale a judecătorului GB, data publicării: 23 februarie 2007), deși decizia asupra căreia a fost întocmită nu prevede în mod expres emiterea unui comunicat de presă, nici comunicarea acestuia către Biroul de Presă și Relații Publice. În această situație, nu vedem criteriile conform cărora deciziile care au fost comunicate expres Biroului de presă nu au fost aduse la cunoștința publicului prin formularea unor comunicate de presă, în timp ce altele, pentru care aceste lucruri nu au fost dispuse, sunt prezentate și în forma unui comunicat public.

The post Activitatea CSM În Domeniul Apărării Independenței Juridice appeared first on SoJust.

Noi, organizațiile semnatare,

ne exprimăm profunda îngrijorare față de modul în care ministrul Justiției a propus revocarea din funcția de conducere la DNA a procurorului Doru Țuluș, ceea ce ni se pare discreționar, alarmant și inacceptabil:

– este discreționară deoarece ministrul justiției abuzează de dreptul său, printr-o interpretare subiectivă și superficială a textelor legale, fără a oferi o motivație bazată pe verificarea performanței profesionale și manageriale a procurorului în cauză;

– este alarmant, deoarece este un gest clar de inițiativă de control politic în lupta împotriva corupției;

– este inacceptabilă întrucât constituie o imixtiune nepermisă și arbitrară în organizarea și funcționarea Ministerului Public, precum și o încălcare a independenței procurorului, așa cum este consacrată de art. 3, din Legea nr. 303/2004, republicată.

Atragem atenția asupra faptului că autoritatea constituțională a ministrului justiției asupra procurorilor trebuie să se limiteze la respectarea statutului lor de independență în spiritul Recomandării 19 (2000) privind rolul procurorului în justiția penală, adoptată de Comitetul Miniștrilor Consiliului Europei din 06.10. 2000, recomandare semnată tot de România. Acesta prevede următoarele:

– guvernul, în raport cu procurorii, trebuie să-și exercite atribuțiile în mod transparent și în conformitate cu dreptul intern și principiile internaționale;

– dezvoltarea carierei, promovarea și mobilitatea membrilor ministerului public trebuie să se bazeze pe criterii transparente și obiective precum competența și experiența;

– procedura de revocare a procurorilor din funcție trebuie să garanteze o evaluare corectă și obiectivă.

Aceste recomandări asigură că statul de drept și, implicit, o justiție independentă pot fi realizate fără intervenția politicii.

Solicităm cu tărie următoarele:

1. Ministrul Justiţiei să facă publice motivele care au stat la baza propunerii de revocare a procurorului Doru Țuluș. Opinia publică și corpul judecătorilor și procurorilor au dreptul să cunoască argumentele în baza cărora un politician, fie el sau ministrul justiției, își justifică tendința de control total, arbitrar și nemotivat asupra organizării administrative a unei structuri deosebit de importante a justiției.

2. Ministrul Justiției să-și revoce actul administrativ, lipsit de orice logică instituțională într-un stat de drept, subliniind încă o dată că se impune o evaluare obiectivă și serioasă a performanțelor pe care DNA le-a realizat, și nu acționarea în decizii de moment, pe fond emoțional.

3. Ministrul Justiției să evite imixtiunea în justiție, cum ar fi situațiile legate de aprecierile condamnărilor pronunțate de instanțe pentru fapte de corupție sau asimilate acestora. Este inadmisibil ca un reprezentant al executivului să solicite instanțelor de judecată executarea condamnărilor inculpaților trimiși în judecată pentru fapte de corupție, întrucât individualizarea judiciară a pedepselor este unul dintre atributele esențiale ale independenței judecătorului.

4. Solicităm colegilor procurori să dezvăluie public orice încercare de a influența anchetele lor în curs de către orice persoană.

5. În ceea ce privește declarațiile prim-procurorului Daniel Morar cu privire la influențele pe care ministrul Justiției le-ar fi exercitat asupra acestuia, solicităm Consiliului Superior al Magistraturii să se sesizeze pentru a apăra independența procurorilor despre care au apărut suspiciuni. 

6. În legătură cu acțiunile și declarațiile actualului ministru al Justiției, pe care le considerăm extrem de grave în raport cu independența justiției, solicităm Consiliului Superior al Magistraturii ca, în virtutea rolului său de garant al independenței justiției, să decidă dacă independența judecătorilor și procurorilor a fost încălcată prin aceste acțiuni și declarații.

7. Chemăm toți factorii de decizie din justiție, dar și societatea civilă la o discuție rațională, nepărtinitoare, cu scopul unui proiect de lege privind rolul și obiectivul procurorilor în sistemul autorităților judiciare, cu alte cuvinte, statutul acestora. În acest sens, facem apel la ministrul Justiției, în virtutea rolului său de inițiator al problemelor de politică publică, să lanseze fără întârziere această dezbatere publică atât de necesară pentru realizarea și garantarea unei justiții independente.

Societatea pentru Justiție (SoJust)

Uniunea Națională a Judecătorilor din România

Asociația pentru Apărarea Drepturilor și Independenței Judecătorilor din Bihor

Forumul Judecătorilor Olteniei

Asociația Magistraților din România – Filiala Cluj

Contact: Horatius Dumbravă, tel. 0740-960957, dumbravahoratiu@yahoo.com (Președintele SoJust)

Jud. Dana Garbovan, tel. 0740-134199, danapascut2002@yahoo.com (Președintele AADIJ din Bihor)

The post Atacuri Serioase Ale Ministerului Justiției La Adresa Independenței Juriștilor appeared first on SoJust.