Sistemul juridic românesc – REZUMAT
Cele mai noi eurobarometre afirmă destul de clar că justiția în cadrul instituțiilor se bucură de un nivel scăzut de încredere în imaginarul colectiv românesc, poziție care nu este comună pentru publicul european. Chiar înainte de publicarea Raportului de Supraveghere privind progresul limbii române în U.E. proces de aderare din septembrie 2006, SoJust a considerat necesara efectuarea unei autoevaluari in acest domeniu, realizata cu maxim seriozitate si respectand standardele si criteriile de obiectivitate, austeritate si spirit critic. Raportul alternativ realizat de o echipă complexă de specialiști și parteneri SoJust utilizează atât metodele de cercetare votive, cât și concluziile unor observații empirice din cadrul sistemului. Raportul încearcă să acopere întreaga amploare a capitolului Justiție și își propune să aducă o contribuție la realizarea în timp util a unei reforme eficiente.
Sistem de educație juridică. Privind prezența semnificativă a elementului uman în acest context, reforma sistemului de drept trebuie să înceapă cu reforma sistemului de învățământ juridic. Lipsa colaborării dintre Ministerul Justiției și Ministerul Educației și Cercetării determină faptul că viitorii studenți la Drept nu au un fundament juridic elementar (ex. majoritatea adolescenților nu fac diferența dintre drept și obligație), în prezent. , nu există cursuri opționale de fundamente ale științelor juridice în sistemul de învățământ preuniversitar.
După 1989, un număr mare de facultăţi de drept au primit acte de acreditare, fără a lua în considerare necesarul real de experţi juridici pe piaţa forţei de muncă din România. În prezent, există 38 de facultăți de drept, cu toate formalitățile de acreditare îndeplinite, funcționând cu un număr mediu de 63 586 de studenți. Acreditarea a fost obținută chiar dacă lipseau unele cerințe importante de calitate în conformitate cu standardele internaționale privind admiterea, numărul și calitatea studenților acceptați, programele didactice, dotarea tehnică și materială oferită de unitatea de învățământ, bibliotecile adecvate. , numărul și calitatea cadrelor didactice, precum și calitatea educației primite de absolvenți. Facultățile de Drept nu au o strategie educațională privind educația juridică în conformitate cu cerințele determinate de schimbările socio-economice și politice din ultimii ani. La peste un deceniu de la ratificarea Convenției Europene, absolvenții facultății de drept din România nu au cunoștințe elementare despre sistemul de drept oferit de CEDO și CEJ, iar, cu doar câteva luni înainte de aderare, curricula de drept comunitar este rar prezentă în programele facultăților de drept. , deși lipsa unei educații adecvate a experților noștri juridici în domeniul protecției europene a drepturilor omului a determinat deja o mare pierdere pentru Guvernul României, cel puțin 50 de milioane de EURO. Din cauza acestor deficiențe majore, lipsa de personal din cadrul Departamentului de Justiție nu poate fi acoperită, în ciuda numărului mare de absolvenți de Drept. Deși în 2005 număram 10 898 de absolvenți, rezultatele concursurilor organizate de INM-Institutul Național al Magistraților, de Ministerul Justiției și de Barouri oferă o imagine clară a gradului de performanță educațională a tuturor acelor absolvenți. Din cele 180 de locuri oferite în concurs de INM, inițial au fost doar 56 de selecții definitive și, ulterior, alte 56, ca urmare a contestațiilor, deși numărul candidaților înscriși la concursul de admitere a fost de 2 859 de absolvenți de drept, iar din 25 de oferte de muncă ale ministrului justiției, în decembrie 2005 și 22 de oferte de muncă în aprilie 2006, 20% au rămas nule în decembrie și încă 50% în aprilie.