SoJust Notifică Organele Internaționale De Lege

SoJust sesizează organismele internaționale cu privire la încălcarea independenței justiției

16 mai 2007, 13:50

Asociația „Societatea pentru Justiție” a sesizat pe 15 mai anul curent mai multe instituții oficiale ale Uniunii Europene, organisme internaționale, grupuri de parlamentari europeni și asociații europene de magistrați cu privire la escaladarea evenimentelor din România privind desconsiderarea repetată de către structurile de stat și politicieni cu funcţii de demnitate publică în România a independenţei justiţiei.

SoJust a subliniat pericolul transferului de către clasa politică românească a conflictelor politice prin care trece România în aceste zile spre domeniul justiției, cu consecințe grave și nedorite asupra stabilității sistemului judiciar românesc.

SoJust a solicitat în mod special ca instituțiile Uniunii Europene să fie implicate activ, prin mecanismele legale de care dispun, în monitorizarea reformei justiției din România. Este necesar ca reforma judiciară, începută cu multe dificultăți și sacrificii, să continue, tocmai pentru că justiția este unul dintre pilonii necesari în democratizarea profundă a României.

În acest sens, SoJust enumeră cronologic presiunile care s-au exercitat în ultimele zile asupra sistemului de justiție:

în dimineața zilei de 8 mai anul curent: ministrul român al Justiției solicită prompt Consiliului Superior al Magistraturii, fără o anchetă administrativă prealabilă și fără a informa Procurorul General al României sau Direcția Națională Anticorupție (DNA), să aprobe înlăturarea unui procuror din funcția de conducere pe care o ocupă la secțiunea a II-a a DNA, în condițiile în care secțiunea a II-a este cea care a sesizat instanțele cu dosare care privesc parlamentari și politicieni locali din întregul spectru politic și care investighează astfel de cazuri;

9 mai : într-un comunicat de presă trimis publicului, ministrul Justiției califică drept „ordin politic” reacția unui număr de 51 de procurori, atât din structura centrală a DNA, cât și din 8 structuri teritoriale, care au luat o  poziție de principiu față de maniera situată în afara bunelor practici în care domnul Tudor Chiuariu a procedat prin propunerea revocării din funcție a unui prim-procuror de la nivelul central al DNA.

10 mai : citarea procurorilor și ofițerilor de justiție în fața comisiei parlamentare care investighează modul în care se fac interceptările telefonice, în condițiile în care se efectuează cercetări penale asupra diverșilor politicieni, și singurul organ juridic chemat să sancționeze eventualele abuzuri într-un caz concret este instanța și nu puterea legislativă;

11 mai : cererea Ministrului Justiției de revocare din funcție a directorului Institutului Național al Magistraturii (INM) pentru simplul motiv că, în urma valului de proteste a sutelor de magistrați îndreptate împotriva solicitării ministrului Justiției pentru demiterea intempestivă a procurorului de la DNA, acesta i-a cerut ministrului să-și anuleze vizita pe care o programare la sediul INM cu viitorii magistrați pe 10 mai anul curent;

9 mai – 12 mai anul curent: declarații publice, în diverse interviuri de presă și emisiuni de televiziune, prin care ministrul Justiției a solicitat condamnări penale pentru infracțiuni de corupție, declarații care prejudiciază, în opinia SoJust, nu doar justiția, instigă să dea condamnări penale în condițiile în care întemeierea justiției constă în aprecierea vinovăției unui învinuit pe baza probelor de la dosar și nu a declarațiilor politicienilor, precum și a drepturilor omului și a libertăților fundamentale ale învinuitului, care, până la data verdictul definitiv al unei condamnări penale, beneficiază de prezumția de nevinovăție;

14 mai: sancțiune verbală extrem de dură a unor membri ai Biroului Permanent al Camerei Deputaților asupra Procurorului General al României cu privire la refuzul acestuia de a da curs solicitării comisiei de investigare a modului interceptărilor telefonice, în condițiile în care SoJust amintește că România este semnatar al Recomandării 19 (2000) a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind rolul urmăririi penale în justiția penală, care prevede la punctul 11 că „Statele trebuie să ia măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că membrii parchetului nu urmăresc afirmații nejustificate”, o recomandare privind obligarea puterii legislative și executive de a evita orice amestec nejustificat în organizarea și funcționarea parchetului român.