Reacția Societății pentru Justiție cu privire la promovarea examenului în Ministerul Justiției
27 aprilie 2007, 11:22
Față de situația apărută în legătură cu promovarea examenului de către unii consilieri juridici asimilați judecătorilor și procurorilor, care se desfășoară în această perioadă la Ministerul Justiției, Societatea pentru Justiție își prezintă poziția.
Potrivit art. 87, alin.1 din Legea nr. 303/2004, republicată, pe durata mandatului, personalul juridic al Ministerului Justiției, Ministerului Public, Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii este asimilat judecătorilor și procurorilor sub aspectul drepturilor și îndatoririlor, inclusiv promovarea examenului, prevederile prezentei legi aplicându-se în mod corespunzător.
Or, potrivit acestei legi, promovarea se face numai prin concurs organizat la nivel național – în limita posturilor vacante – de Consiliul Superior al Magistraturii. Procedura aleasă de organizatorii concursului eludează competențele exclusive ale Consiliului Superior al Magistraturii în cariera judecătorilor și procurorilor, creează un regim privilegiat pentru categoria de personal asimilat judecătorilor și procurorilor și destabilizează chiar și termenii din schemele bugetare de salarizare conform cu prevederile aplicabile magistraţilor.
Mai grav este, însă, faptul că existența unei categorii paralele, neconstituționale, discreditează și ia în derâdere însăși demnitatea și statutul funcției de judecător și procuror, mai ales că procedura de promovare a celor asimilați este mai mult decât discutabilă.
De reținut că art. 73 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor prevede că drepturile și obligațiile judecătorilor și procurorilor „se realizează ținând cont de locul și rolul justiției în statul de drept, de responsabilitatea și complexitatea funcției de judecător și procuror; interdicțiile și incompatibilitățile prevăzute de lege pentru aceste funcții și urmărește să garanteze independența și imparțialitatea acestora.”
Or, atribuțiile autorităților judiciare, adică instanțele și structurile aparținând Ministerului Public (a se consulta în acest sens dispozițiile constituționale de la art. 124 -132 din Constituția României), sunt cele de înfăptuire a justiției prin Înalta Curte de Casație și Justiție și alte instanțe (art. 124 și 126 alin. 1 din Constituția României) și, în cazul Ministerului Public și al procurorilor, să reprezinte interesele generale ale societății și apărarea statului de drept, precum și drepturile şi libertăţile cetăţenilor (vezi art. 131 din Constituţia României). Mai mult, art. 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor preia, în legătură cu noțiunea constituțională de magistrat, definițiile constituționale, prevăzând că:
Nu putem să nu subliniem că, pe lângă ideea că această categorie de salariați, așa-zis asimilați judecătorilor și procurorilor, nu numai că nu desfășoară activități judiciare în sens constituțional, apariția acestei categorii de bugetari în domeniul autorității judiciare reprezintă și poate fi un mijloc eficient în mâna puterii executive a justiției. Aceasta deoarece, deși drepturile și obligațiile consilierilor juridici asimilați sunt similare cu cele ale unor judecători și procurori, aceștia sunt subordonați administrativ puterii executive, neavând independența sau stabilitatea judecătorilor și procurorilor.
După cum au subliniat SoJust și în Raportul Independent din septembrie 2006, menținerea acestei instituții creează inechități evidente între judecători și procurori, pe de o parte (care beneficiază doar în mod excepțional de promovare la fața locului, întrucât numărul de locuri este limitat și obține gradul de Înaltă Curte doar prin promovare efectivă și niciodată gradul de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte) – și consilierii juridici asimilați acestora (care dețin deja gradul de instanțe superioare, deși Ministerul Justiției nu a organizat niciun examen de promovare până acum, beneficiază de un număr nelimitat de locuri pentru promovare la fața locului; pe de altă parte, aceștia din urmă, fiind asimilați procurorilor, pot obține chiar gradul de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție).
SoJust consideră că atribuțiile consilierilor juridici asimilați judecătorilor și procurorilor nu au nicio legătură cu activitatea de magistrat, iar importanța socială a celor două categorii este incomparabilă. Mai mult, existența acestei categorii creează confuzie în ceea ce privește statutul judecătorului și procurorului și dă publicului impresia existenței unor judecători și procurori „de cancelarie”, subordonați administrativ, ceea ce este inacceptabil pentru un stat de drept, iar procurorul trebuie să fie expresia deplină a independenţei justiţiei.
SoJust consideră că este necesar, pentru a elimina orice prejudiciu adus independenței justiției și orice imixtiune în activitatea acesteia, ca:
– Ministrul Justiţiei, domnul Tudor Chiuariu, să verifice compatibilitatea dintre Regulamentul aprobat prin ordinul 663/C/2007 de Ministerul Justiţiei şi Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările ulterioare privind examenul de promovare susținut în această perioadă la Ministerul Justiției și să se demonstreze că, în fapt, la conducerea Ministerului Justiției nu există „vid de putere”. Întrucât acesta este un act administrativ care a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice, solicităm ministrului justiției fie să și-l asume public, fie să se delimiteze de acesta și să solicite în instanță constatarea nulității acestuia;
– Ministrul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii să reevalueze necesitatea menținerii instituției „consilierilor juridici asimilați judecătorilor și procurorilor” în conformitate cu prevederile constituționale. În acest sens, SoJust va acționa pe toate căile legale, în măsura în care autoritățile de drept vor refuza să pună la îndoială legalitatea acestei categorii de bugetari, inclusiv sesizarea Avocatului Poporului.