Casație și Justiție

Rolul Înaltei Curți de casație și Justiție (ICCJ)

 

ICCJ ar trebui să fie instanța de referință. Calitățile profesionale și morale ale judecătorilor curții supreme ar trebui să depășească orice suspiciune. SoJust subliniază că numirea judecătorilor ICCJ este o decizie de importanță majoră pentru societate, în ansamblu, și pentru procesul de reformă judiciară. Având în vedere că deciziile Curții Supreme afectează viața a milioane de români, numirea judecătorilor la această instanță este o chestiune de interes public. Prin urmare, CSM ar trebui să aibă criterii foarte clare și adecvate în această direcție. SoJust propune ca procedura de numire să se concentreze pe următoarele principii:

  1. principiul competenței profesionale; 
  2. principiul promovării drepturilor și libertăților fundamentale prevăzute în Constituție și în documentele internaționale la care România a aderat; 
  3. principiul promovării și protejării independenței justiției; 
  4. principiul transparenței; 
  5. principiul implicării judecătorilor din toată țara. 

Candidații ar trebui evaluați în funcție de criterii precum: experiență în soluționarea cazurilor complexe; disciplină procedurală; integritate; cunoașterea și utilizarea practicii judiciare a CEDO; coerența și claritatea argumentării; independență și imparțialitate; formare continuă și interes pentru cercetarea juridică.

Totuși, verificarea unor astfel de cerințe necesită nu doar o monitorizare atentă, ci și pe termen lung a potențialilor candidați la ÎCCJ. În acest context, ne este imposibil să înțelegem cum a fost promovat, la 15 septembrie 2006 la instanța supremă, șeful Inspecției Judiciare de la CSM [27]. În primul rând, legea impune drept condiție de promovare ca persoana care candidează să fi fost judecător în ultimii doi ani, însă candidatul în cauză nu a lucrat în instanță, ci a fost detașat la o altă instituție publică. În al doilea rând, însăși instituția în care a fost detașat candidatul – CSM – este cea care este competentă să decidă cu privire la promovarea judecătorilor, ceea ce dă naștere unui conflict de interese evident. Mai mult, Inspecția Judiciară este împuternicită să facă verificări chiar asupra membrilor CSM. Întrucât s-au făcut astfel de verificări în ultimul an, cu rezultat negativ, nu putem să nu ne gândim că, de fapt, avansarea șefului de inspecție, pe lângă faptul că este ilegală, este un fel de recompensă. Mai ales pentru că acesta nu și-a dat demisia din CSM.

Deși în 200Rolul ICCJ în conturarea unei practici unitare este poate cel mai important. asigurarea unei interpretări unificate a legii va fi deosebit de importantă pentru construirea încrederii care stă la baza principiului recunoașterii reciproce de către instanțele străine. Din păcate, chiar și în instanța supremă am întâlnit cazuri de practică neunitară: nu numai că un complet hotărăște în sens opus altui complet într-o cauză similară, dar sunt și cazuri când un judecător dintr-un complet decide într-un anumit cale. iar când este într-un alt costum într-un caz asemănător decide altfel. De asemenea, sunt situatii in care practica ICCJ este transmisa instantelor de judecata in dosare cu o anumita practica, in timp ce partea primeste o decizie cu alta practica.

5 s-a legiferat că președintele ÎCCJ este reprezentantul justiției, SoJust nu a identificat până acum nicio acțiune a actualului președinte care să corespundă acestei poziții. În plus, prezența sa publică specifică este aproape inexistentă.

Rolul ÎCCJ în conturarea unei practici unitare este poate cel mai important. Asigurarea unei interpretări unificate a legii va fi esențială pentru construirea încrederii care stă la baza principiului recunoașterii reciproce de către instanțele străine. Din păcate, chiar și în Instanța Supremă am întâlnit cazuri de practică neunitară: nu numai că un complet de judecată hotărăște în sens opus altui complet, în cazuri similare, dar sunt și cazuri când un judecător dintr-un complet decide într-o direcție, iar într-un alt dosar, într-un caz asemănător, decide altfel. De asemenea, sunt situații în care practica ÎCCJ este transmisă instanțelor de judecată în dosare cu o anumită practică, în timp ce partidul primește o decizie cu altă practică.

Ce este și mai interesant este că modul de formare profesională a judecătorilor ÎCCJ nu este cunoscut. Foarte rar, un judecător al acestei curți ia parte la seminariile de formare organizate cu alți magistrați. Totuși, un raport de activitate al ÎCCJ din 2005 nu a fost încă publicat [28].

The material competence of the ICCJ must be rethought: acting according to the current regulations, the court is overcrowded. Perhaps the reform would begin here too if the ICCJ were to rule only on matters of principle (such as appeals in the interests of the law, etc.), and not to give decisions on the individualization of punishment to crimes of jurisdiction in the first instance courts and for claims of 5 billion and one leu in civilian clothes.

Competența materială a ÎCCJ trebuie regândită: acționând conform reglementărilor în vigoare, instanța este supraaglomerată. Poate că reforma ar începe și aici dacă ÎCCJ s-ar pronunța doar pe chestiuni de principiu (cum ar fi apelurile în interesul legii), și nu ar da hotărâri privind individualizarea pedepsei infracțiunilor de competența curților de primă instanță și pentru creanțe de 5 miliarde și un leu în bunuri de îmbrăcăminte civile.

Apoi, plecând de la instanța supremă, concepută ca instanță de casație și nu de justiție, competența tuturor instanțelor ar trebui regândită, cu clarificarea rolului și locului curților de apel, instanțele cele mai neadecvate sistemului actual, deoarece au competență în primă instanță, și competență în apel. Considerăm că viziunea cea mai potrivită ar fi împărțirea competenței primei instanțe între judecători și instanțe, iar competența de soluționare a contestațiilor (care ar fi singurul recurs ordinar) să fie în favoarea curților de apel; chestiunile de prejudiciu (interpretarea unui text de lege sau modificarea jurisprudenței), precum și recursul, dar numai pentru chestiuni de drept, să fie returnate Înaltei Curți.