Drepturi Încălcate

C. Posibile drepturi încălcate

1. SoJust are în vedere faptul că Tribunalul Mureș judecă, la data întocmirii prezentului material, contestația privind contestațiile la executare, astfel încât să se evite să se pronunțe pe fondul prezentei cauze până când hotărârea rămâne irevocabilă.

Dar nu poate să nu ia în considerare durata lungă a procesului. termenele limită pentru soluționarea cazului.

După cum relatează mass-media, motivele amânării cauzei au fost cele legate fie de publicarea deciziei CEDO [24] , în care s-a constatat încălcarea de către statul român a drepturilor prevăzute de art. 8 din Convenție, art. 3 din Convenție, art. 6 alin. 1 din Convenție privind durata procedurii (paragraful 131), precum și art. 14 din Convenție, raportat la art. 6 și 8 din Convenție, sau comunicarea de către Ministerul Afacerilor Externe a acestei hotărâri către instanță.

Or, în Decizia nr. 1420/2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție arată că în mod corect instanța de apel a prevăzut că ajutorul acordat victimelor de către statul român nu trebuie să diminueze răspunderea materială și morală a inculpaților care rămân obligați la plata integrală a despăgubirilor [25]. ] .

De asemenea, în Deciziile 1 și 2/2005 ale CEDO au ca părți statul român și reclamanții (părți civile rom) și nu iau în considerare pârâții-condamnați.

De altfel, aceștia din urmă au fost condamnați pentru diferite infracțiuni (omor calificat, distrugere calificată etc.) în legătură cu care s-au stabilit daune morale și materiale.

În schimb, de exemplu, în Decizia nr. 1/2005 CEDO, statul român își asumă vinovăția nu pentru infracțiunile propriu-zise pentru care au fost condamnate cele 12 persoane, pentru care s-a început executarea silită, ci pentru contextul care a dus la evenimentele din 1993 de la Hadareni, dar și la proceduri judiciare. finalizat foarte târziu, motiv pentru care se impune remedierea acestor situații (cităm în extenso pentru o mai bună clarificare: – îmbunătățirea programelor educaționale de prevenire și combatere a discriminării romilor în programa școlară din comunitatea Hadareni, județul Mureș;

– elaborarea de programe de informare publică și eliminarea stereotipurilor, prejudecăților și practicilor care afectează comunitatea de romi în instituțiile publice din Mureș competente pentru comunitatea din Hadareni;

– inițierea de programe de educație juridică în cooperare cu membrii comunităților de romi;

– susținerea schimbărilor pozitive în rândul opiniei publice din comunitatea hadăreni cu privire la romi, bazate pe toleranță și pe principiul solidarității sociale;

– stimularea participării romilor la viața economică, socială, educațională, culturală și politică a comunității locale din județul Mureș, prin promovarea programelor de asistență reciprocă și dezvoltare comunitară;

– implementarea programelor de locuințe și reabilitare a mediului în comunitate;

– identificarea, prevenirea și rezolvarea activă a conflictelor care pot genera violență domestică, comunitară sau interetnică.) .

Din această perspectivă, este mai mult decât clar că avem două situații diferite: una legată de cele două decizii CEDO, despăgubirile acordate pentru încălcarea drepturilor omului de către autorități și Decizia nr. 1420/2005 a ÎCCJ se referă la despăgubirile materiale și morale strict legate de vinovăția stabilită în sarcina condamnaților de către instanțele interne române. Iar procedurile de executare privesc doar deciziile interne, legate de vinovatii unor persoane fizice si nu care privesc autoritatile romane.

Putem aprecia, din acest punct de vedere, că amânările succesive nu au avut în vedere această situație reală, astfel că, indiferent de soluția dată contestațiilor la executare, există îndoieli că părțile au beneficiat de o hotărâre într-un termen rezonabil. .

2. O altă problemă care se ridică cu privire la judecarea recursurilor la executare vizează ingerința nejustificată a unei alte puteri în stat, respectiv executivul, care, prin comunicatul mai sus menționat, a intervenit în actul de justiție fără a avea acest drept, încălcând independenţa şi imparţialitatea persoanei învestite cu judecarea contestaţiilor la executare.

Astfel, reiese foarte clar din comunicatul Ministerului Afacerilor Externe ca a prevazut sau a indrumat sau influentat instanta sa dea o anumita solutie (amintim ca acest comunicat a fost dat la 18 august 2005, dupa ce s-au instituit popriri in august 2005). 10, 2005). asupra bunurilor condamnaților, iar imediat condamnații au formulat contestații împotriva executării, știind că chiar și CEDO a statuat de mai multe ori că faza de executare silită face parte din procesul civil, iar instanța care judecă astfel de căi de atac este o instanță independentă și imparțială. în conformitate cu articolul 6, paragraful 1, din convenție).

Cu alte cuvinte, SoJust consideră că există suspiciuni puternice că statul român a încălcat independența și imparțialitatea prevăzute de art. 6 alin. 1 din Convenție prin ingerința sa în actul de justiție.