Relațiile Profesiei Juridice

Relațiile profesiei juridice. În România, relațiile dintre membrii profesioniști ai sistemului juridic au fost prea puțin analizate. În ultimii ani, democratizarea instituţiei şi promovarea liberei exprimari a scos la iveală frustrări şi tensiuni acumulate de mult. De asemenea, 23% dintre magistraţi afirmă că relaţiile existente între judecători şi procurorii statului afectează obiectivitatea şi imparţialitatea hotărârilor judecătoreşti. Dacă se analizează lipsa de funcționare și modul în care judecătorii și managerii cooperează într-o sală de judecată, precum și relațiile dintre Ministerul Justiției și magistrați, dintre Înaltul Consiliu al Magistraturii și Ministerul Justiției, dintre Consiliu și magistrați, dintre personalul auxiliar și magistrații, între magistrați și strate, între avocații statului și poliția judiciară, și chiar între creatorii de teorie și practicieni, se poate afirma cu ușurință că toate legile, statutele și reglementările acelor profesii ar trebui îmbunătățite.
Independența și imparțialitatea instanței sunt puternic afectate, după cum rezultă din imaginarul colectiv, de ambiguitatea din jurul statutului procurorului statului.
Confuzia cu privire la diferențierea funcțiilor judiciare este alimentată de locul Avocaților Statului în apropierea instanțelor, de contactul direct dintre avocații statului și judecători, de purtarea aceleiași robe atât de către procurorul statului, cât și de către judecător, amplasarea fizică a procurorului statului în topografia sălilor de judecată, importanța procurorului în menționarea deciziei instanței, tratamentul privilegiat al procurorului statului în ceea ce privește circuitul dosarelor, precum și privilegiile în soluționarea unor dosare.
Considerați că statutul procurorului român este departe de a fi stabilit, iar separarea funcțiilor judiciare nu este clar precizată prin lege și nici suficient garantată prin mijloace de judecată adecvate, atâta timp cât se păstrează procedurile și obiceiurile contrare legii sau prea aproape de limita legală. în practică, percepția publică va menține confuzia dintre rolurile judecătorului și ale procurorului statului, toate persoanele implicate într-un proces judecătoresc având dreptul de a pune sub semnul întrebării imparțialitatea judecătorului.