Reforma Judiciară

SoJust evaluează ritmul de implementare a reformelor judiciare

BUCURESTI, 19 aprilie 2007

Potrivit mecanismului de monitorizare impus de Comisia Europeană în domeniul justiției, România are obligația de a transmite Reprezentanței Comisiei Europene, începând cu luna ianuarie 2007, rapoarte bilunare, cuprinzând progresele înregistrate în domeniile evidențiate în reperele stabilite prin Raportul cuprinzător de monitorizare. Comisia Europeană din 26 septembrie 2006. România a depus și până la sfârșitul lunii martie, raportul de progres pentru perioada de referință 1 septembrie 2006 – 31 martie 2007, care cuprinde progresele realizate în domeniile evidențiate în reperele stabilite de Raport. Comisia Europeană. În iunie este așteptat un raport al Comisiei Europene, în care se va face o evaluare generală a gradului de respectare a obligațiilor asumate prin Tratatul de aderare.

Societatea pentru Justiție (SoJust) a realizat o evaluare a stadiului de realizare a măsurilor cuprinse în Planul de acțiuni pentru implementarea strategiei de reformă a sistemului judiciar 2005-2007, document aprobat prin Anexa nr. 2 la HG 232/2005 si care sintetizeaza obligatiile asumate de Guvernul Romaniei in realizarea reformei justitiei.

SoJust a identificat un număr de 21 de măsuri incluse în Planul de acțiune cu termene limită datorate și neîndeplinite sau cu un termen limită expirat.

Evaluarea a evidențiat o încetinire clară a ritmului de implementare a măsurilor care vizează elaborarea actelor normative, în domenii esențiale pentru transformarea sistemului judiciar și compatibilitatea reală a acesteia cu justiția europeană. Cele mai importante măsuri cu termene depășite sunt cele privind elaborarea unui nou cod de procedură civilă, proiectele de legi privind unificarea practicii judiciare, reorganizarea instanțelor și parchetelor, modificarea cadrului legislativ privind asistența judiciară gratuită și eliminarea dispozițiilor care împiedică executarea cererilor cetăţenii şi persoanele juridice de drept privat împotriva statului şi instituţiilor publice.

Nerealizarea la timp a măsurilor cuprinse în strategia națională de reformă a justiției poate avea mai multe explicații, de la lipsa de voință politică, până la alocarea ineficientă a resurselor umane și materiale, lipsa comunicării interinstituționale sau chiar opoziția clasei politice.

Oricare ar fi motivele și de ce instituțiile responsabile trebuie să ofere explicații publice, este incontestabil că asistăm la un impas în dezvoltarea politicilor și a inițiativei legislative relevante pentru reforma sistemului judiciar.

Printre măsurile nerealizate în termenele stabilite, un nr. 18 sunt de competența Ministerului Justiției, singur sau împreună cu alte autorități publice, iar 3 sunt de competența Consiliului Superior al Magistraturii, de asemenea, singur sau împreună cu Institutul Național al Magistraturii. Cea mai recentă măsură este elaborarea unui proiect de act normativ supus dezbaterii publice care vizează reorganizarea activității de expertiză judiciară și a răspunderii experților judiciari, care trebuia îndeplinită din octombrie 2005. Un număr de 10 măsuri restante vizează elaborarea proiectului acte normative supuse dezbaterii. publică şi asumată de Guvern.