Societatea pentru Justiție (SoJust) atrage atenția opiniei publice și autorităților statului asupra nerespectării hotărârilor judecătorești. Astfel, experții SoJust au identificat mai multe situații în care autoritățile centrale și locale nu s-au supus deciziilor definitive și/sau irevocabile ale judecătorilor.
Cel mai recent caz, care a atras și îngrijorarea instituțiilor europene, este cel privind Autoritatea de Reglementare în Comunicații. Astfel, în 3 ani, Guvernul a adoptat trei acte normative prin care a modificat structura acestei instituții (transformând-o, la rândul său, din ANRC în ANRCTI și apoi în ANC) pentru a evita hotărârile Curții de Apel București, respectiv. a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a dispus repunerea în funcție a președinților acestei autorități.
Astfel, în 2005, premierul a decis înlocuirea IS, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Comunicații (ANRC), cu GI. Contestând această decizie în instanță, SI obține o decizie irevocabilă prin care premierul este obligat să-l reintroducă în funcția de președinte al ANRC. Imediat, Guvernul adoptă o ordonanță de urgență prin care ANRC se reorganizează în Autoritatea Națională de Reglementare în Comunicații și Tehnologia Informației (ANRCTI), al cărei președinte este și IG, astfel că reintegrarea nu a mai putut avea loc.
În 2008, istoria se repetă: premierul îl demite pe președintele IG și îl înlocuiește cu LN. Prin contestarea hotărârii în instanță, IG obține în primă instanță dreptul de a fi repus în funcție. Până la judecarea recursului, Guvernul adoptă o nouă ordonanță de urgență prin care ANRCTI se reorganizează în Autoritatea Națională de Comunicații (ANC), al cărei președinte rămâne LN. Situația, deloc fără precedent în România, a atras reacția comisarului european pentru Societatea Informațională, doamna Viviane Reading, care a cerut explicații cu privire la aceste schimbări.
SoJust a pregătit un studiu asupra acestui caz pe care îl anexează acestui comunicat de presă. Concluziile asociației sunt că în România se încalcă independența justiției și prin nerespectarea autorității hotărârilor judecătorești, hotărâri care reprezintă scopul unui proces civil sau penal. Membrii asociației atrag și atenția autorităților responsabile cu executarea hotărârilor că există mijloace civile și chiar penale pentru a impune acest lucru. Nu în ultimul rând, experții SoJust arată că nu a existat nicio reacție din partea organizațiilor profesionale ale magistraților sau a Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la aceste situații, ceea ce a încurajat perpetuarea lor.